Rug

Copacii

ne vad aripe,

ale unor pasari cazute in neantul

poetilor.

-Candele stinse,

stinse de candele stinse.-

Flacarile ne vad umbre

inscriptionate cu suflete.

As vrea sa vad oameni.

Oamenii ne vad,

ne vad...

flacari, cenusa, ruguri

se vad asternute cu rabdare inaintea lor.

Dar ei ne vad.

Si se opresc sa ne intelega imaginea tristelor ruguri din privirea tacuta

si presarata cu neliniste ; ei ne vad...ei se vad...isi privesc rugul...